Arieratele companiilor private şi ale firmelor de stat au urcat în anii de criză la 20% din PIB

București, 24 septembrie – În cazul companiilor de stat pro­blema arieratelor este cu mult mai gravă decât în cazul companiilor private, di­men­siunea lor în raport cu vo­lu­mul de activitate – cifra de afa­ceri sau total active – fiind mult mai mare, potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal.

Dacă la companiile private arieratele sunt sub 10% din cifra de afaceri, arieratele companiilor de stat s-au majorat în ultimii ani, ajungând la aproximativ jumătate din cifra de afaceri generată. Arieratele sunt împrumuturi sau datorii băneşti care au devenit restante în urma nerespectării condiţiilor contractuale, incluzând datorii către buget, bănci, furnizori sau alţi creditori.

Analizând structura arieratelor com­pa­niilor de stat se observă că majoritatea dato­riilor sunt la buget – în special către bugetul de asigurări sociale – şi către furnizori, iar cele mai mici restanţe sunt la bănci.

grafic2

În cazul companiilor private, cele mai mari datorii sunt la furnizori (50 mld. lei în 2012), urmate de restanţele la buget şi la bănci. Datoriile companiilor private la bănci s-au majorat de 10 ori în criză, depăşind în 2012 nivelul de 10 mld. lei. Şi datoriile firmelor private la buget s-au dublat.

Pe durata acordului cu FMI parafat în primăvara anului 2009 România a experimentat ajustări dramatice, concre­tizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA la 24%. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.

Achitarea arieratelor în sectorul public a fost unul dintre principalele angajamente asumate constant de România în acordurile cu FMI, fiind nerespectat de fiecare dată.

Arieratele companiilor de stat repre­zintă circa un sfert din totalul arieratelor din economie, fiind localizate în special în zona datoriilor către stat, în timp ce contribuţia acestor companii la cifra de afaceri totală a fost de mai puţin de 5% în 2012.

Arieratele firmelor de stat au urcat de la 17 mld. lei în 2008 la 25,3 mld. lei în 2012.

Acumularea de pierderi şi de arierate în sectorul companiilor în care statul este acţio­nar majoritar reprezintă un risc potenţial pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscal-bugetare. Iar în cazul în care aceste companii nu vor reuşi să îşi eficientizeze activitatea, guvernul va fi obligat să intervină mai devreme sau mai târziu cu resurse publice, ceea ce poate conduce la o dete­riorare a situaţiei finanţelor publice, aver­tizează Consiliul Fiscal.

 

grafic3La finalul anului 2012, erau 996 de companii cu capital majoritar de stat care au raportat situaţii financiare la Ministerul de Finanţe, acestea realizând o cifră de afaceri agregată de circa 50 mld. lei.

Primele 10 companii de stat clasate din punct de vedere al plăţilor restante însumează peste 60% din totalul arieratelor companiilor de stat, arieratele fiind concentrate în special în sectoarele feroviar, minier şi energetic.

Dincolo de consecinţele fiscal-bugetare directe pe care arieratele companiilor de stat le generează – prin privarea bugetului general consolidat de veniturile datorate – acumularea de plăţi restante către sectorul privat poate să creeze probleme de lichiditate şi să frâneze creşterea economică, după cum apreciază Consiliul Fiscal.

Există mai mulţi factori care justifică majorarea arieratelor companiilor de stat. În primul rând, bugetele întreprinderilor publice sunt deseori aprobate fără ca autorităţile să se asigure că întreprinderea în cauză va fi capabilă să îşi plătească obligaţiile bugetare. În al doilea rând, anumite prevederi legislative favorizează lipsa de disciplină financiară în special în raport cu furnizorii de utilităţi. În al treilea rând, compensările şi ştergerile frecvente de datorii creează hazard moral şi motivaţii slabe pentru companiile de stat să îşi plătească obligaţiile restante, în viziunea Consiliului Fiscal.

Şi în cazul companiilor private s-a înregistrat o creştere a restanţelor. În 2012 arieratele au depăşit 90 mld. lei, nivel aproape dublu faţă de 2008.

Majoritatea datelor macro sunt încurajatoare, însă dinspre economia reală semnalele sunt împărţite. Oamenii de afaceri, plini de neîncredere după aceşti ani de criză, rămân sceptici în privinţa redresării economiei şi aşteaptă măsuri economice care să încurajeze consumul, să stimuleze mai mult creşterea PIB.

Insolvenţele au continuat să crească, totalul pe ultimii cinci ani fiind de aproximativ 100.000.